Concert reviews
"Aproape o fantezie - Recital de pian Sînziana Mircea în Festivalul Vara Magică, 2023" - LiterNet
La 12 iulie 2023, la sala Ateneului Român, a avut loc recitalul pianistei Sînziana Mircea, avându-i ca invitați pe organistul Davide Mariano și tânăra flautistă Mariia Velia. Programul acestui eveniment muzical, intitulat Aproape o fantezie, a fost însoțit de imagini proiectate pe un ecran de către artistul digital Adistu, și a cuprins câteva capodopere ale literaturii muzicale universale: Sonata lunii / Quasi una fantasia, op. 27, nr. 2 de Ludwig van Beethoven, Clair de lune din Suita Bergamască de Claude Debussy, Toccata în re minor, BWV. 565 (transcripție pentru pian și orgă) de Johann Sebastian Bach / Sînziana Mircea, Sinfonia în re major din Cantata Ratswahl de Johann Sebastian Bach (transcripție pentru pian și orgă), Tango în re major din Suita España, op. 165 de Isaac Albéniz / Leopold Godowski / Sînziana Mircea (transcripție pentru pian și flaut), Berceuse în re bemol major, op. 57 de Frédéric Chopin / Sînziana Mircea, Toccata din Simfonia nr. 5 în fa minor, op. 42, nr. 1 de Charles Marie Widor, Aria Schafe können sicher weiden (Oile pot pășuna în siguranță) din Cantata de vânătoare, BWV. 208 de Johann Sebastian Bach, Passacaglia în sol minor, HWV. 432 de Georg Friedrich Händel / Sînziana Mircea, Concert pentru două clavecine în do major, BWV. 1061 de Johann Sebastian Bach (transcripție pentru pian și orgă), Anonimo Veneziano-Hommage to Benedetto Marcello de Sînziana Mircea, Consolation nr. 3 în re bemol major de Franz Liszt / Harvey Bartlett Gaul (transcripție pentru orgă de Davide Mariano), Dansul cărăbușului de Nikolai Rimski-Korsakov / Leonce de Saint-Martin, Variațiuni pe teme de Bach și Gounod, Insieme de Sînziana Mircea și Suita «Aurora» pentru pian și orgă de Sînziana Mircea.
Recitalul Quasi una fantasia a suscitat sentimentul că te aflai într-o lume feerică. Armonia - sonoră și vizuală - te împresura pur și simplu. Scena Ateneului, în semiobscuritate, era compartimentată simetric. În stânga pianul, iar în dreapta modulul de comandă pentru orgă. Publicul a fost îmbiat să parcurgă o călătorie în lumea Barocului, însă condus de artiștii de pe scenă, cu popasuri stilistice romantice ori impresioniste, acolo unde eventuala monotonie, era alungată cu undele unui tango.
Reflectoare fixe cu irizări albastre sau portocalii umpleau cu lumina lor discretă spațiul. Iar proiecțiile cu imagini focalizate pe tuburile de orgă te supuneau la o cvasi-levitație.
Recitalul Sânzianei Mircea s-a deschis cu interpretarea Sonatei Lunii de Ludwig van Beethoven. Deasupra valurilor de triolete, modelate cu o agogică foarte liberă, romantică (unde acorduri desfășurate accelerau pasul, urmate de rallentando), tema suna argintată mirific. Pe fundalul scenei umbre albastre pregăteau apariția palidei Luni. Motivul muzical obsedant anacruzic al Allegretto-ului din partea mediană a Sonatei era cântat plin de grație. Finalul, Presto agitato, a fost interpretat tumultuos, cu acele ferme 'înghimpări' de sunete acute accentuate. Pe tuburile de orgă din spatele scenei, imaginea Lunii se înălța deasupra unor ape (posibil o călătorie nocturnă pe lacul Vierwaldstättersee din Elveția, acolo unde se spune că Titanul de la Bonn a scris minunea aceasta), marcat de un puternic sentiment de iubire pentru Giulietta Guicciardi.
Protagonista serii de la Ateneu, pianista Sânziana Mircea, a cântat apoi Clair de lune (Clar de lună) în re bemol major, L. 75, a treia piesă din Suita Bergamască de Claude Debussy, scrisă în anul 1905, în metru ternar și în mișcarea Andante très expressif.
Piesa Clair de lune (inițial intitulată Promenade sentimentale / Plimbare sentimentală) i-a fost inspirată lui Debussy de versurile poemului lui Paul Verlaine: "Sufletul tău este un peisaj ales / Cât de fermecătoare merg măștile și bergamascile / Cântând la lăută și dansând și cvasi / Triști sub deghizările lor capricioase. / În timp ce cântați în modul minor / Cucerirea dragostei și a vieții oportune / Ei nu par să creadă în fericirea lor / Și cântecul lor se amestecă cu lumina lunii, / În lumina calmă a lunii, trist și frumos, / Cine face păsările să viseze în copaci / Și plânge cu extaz jeturile de apă, / Jeturile de apă înalte și zvelte țâșnesc printre marmure."
Pianista Sânziana Mircea te cucerește instantaneu. Claviatura pianului este pentru ea doar o spumă a mării, pe care degetele sale o ating ca pe o dantelă sonoră vie.
Cât rafinament în transpunerea indicațiilor de expresie din partitură (Tempo rubato, peu a peu crescendo et animé, Calmato, morendo jusqu'à la fin)!
Clair de lune a fost aranjată pentru o mare varietate de combinații instrumentale, inclusiv orchestrații notabile (realizate de André Caplet, Leopold Stokowski și Lucien Cailliet).
Apoi, chiar a urmat o muzică Barocă: Toccata in re minor și Sinfonia în re major din Cantata «Ratswahl» de Johann Sebastian Bach / Sînziana Mircea (transcripție pentru pian și orgă). Tema celebrei toccata era pasată de la orgă la pian, apoi revenea la orgă, într-un amestec timbral ce sporea monumentalitatea. Pianul nu era cu nimic mai prejos; totuși, nu era acolo lupta dintre David și Goliat! Totul se împletea armonios. Mai apoi, în Sinfonie, recunoșteam motive din Preludiul în mi major pentru vioară solo, din Partita nr. 3, în care era prezentă celebra celulă ce conține succesiunea opozantă tonică-sensibilă-tonică. Cantata «Ratswahl este una dintre puținele cantate sacre scrise de J.S. Bach (pe textul Psalmului 75 - Ție îți mulțumim, Doamne / Wir danken dir, Gott, wir danken dir).
Și din nou o divagație muzicală de la stilul Baroc: Tango in re major din Suita España, op. 165 de Isaac Albéniz / Leopold Godowski / Sînziana Mircea (transcripție pentru pian și flaut).
Ascultam sunetul flautului Mariiei Velia, ce unduia melodia de un farmec irezistibil, acompaniată cu mare artă de pianista Sînziana Mircea.
Ce frumos sunau trilurile și mersul în terțe paralele cuplate cu pianul! Pe fundal, rulau imagini ce se apropiau de privitor perspectival. Pe tuburile de orgă apăreau proiectate splendide vitralii multicolore.
Am ascultat pe urmă delicata muzică din Berceuse (Cântec de legăn) în re bemol major, op. 57 de Frédéric Chopin / Sînziana Mircea, transcrisă pentru flaut și pian. Broderiile sonore chopiniene te conduceau către inefabil.
A urmat Toccata din Simfonia nr. 5 in fa, op. 42, nr. 1 de Charles Marie Widor, interpretată impresionant de organistul Davide Mariano. O agilitate fantastică și o siguranță a mânuirii celor trei manuale (claviaturi), schimbări de registru, combinații timbrale diverse, virtuozitate și un echilibru al construcției formale a lucrării interpretate - toate creau acea atmosferă unică pe care doar sunetul acestui instrument ți-l poate proiecta direct în suflet, paradoxal, fără a mai trece prin urechi.
Splendida compoziție se bazează pe un aranjament de arpegii, care în fiecare măsură formează fraze muzicale, modulând mereu. Melodia este completată de acorduri sincopate, cu formule ritmice pregnante. Motivele sunt contextualizate printr-o linie de bas descendentă.
Lucrarea este uneori utilizată ca muzică pentru ceremoniile de nuntă.
Aria Schafe können sicher weiden (Oile pot pășuna în siguranță) din Cantata de vânătoare, BWV. 208 de J.S. Bach a fost interpretată de Sînziana Mircea, Mariia Velia și Davide Mariano. Aranjamentul exclusiv instrumental, omițând versurile poetului Salomon Franck (Oile pot pășuna în siguranță / unde veghează un păstor bun./ Unde conducătorii guvernează bine / liniștea și pacea pot fi experimentate / și tot ceea ce face țările fericite), a reușit să redea atmosfera pastorală. Poate că folosirea unui Blockflöte, în loc de flautul modern, ar fi adus mai aproape auditoriul de muzica originală, cea din epoca lui J.S. Bach.
Cunoscuta Passacaglia în sol, HWV. 432 de Georg Friedrich Händel, în aranjamentul pentru pian și orgă al Sînzianei Mircea, a entuziasmat publicul prin somptuozitate, ritmul punctat și basul său în ostinato.
Organistul Davide Mario și-a demonstrat măiestria, împletind variațiunile pianului cu cele cântate de orgă. Uimitor baletul picioarelor sale, care apăsau cu o dezinvoltură de acrobat tastele uriașului pedalier al pupitrului de comandă al instrumentului.
Imaginile cu arhitectură gotică și cu păsări ce survolau un lac mă duceau cu gândul la sonoritățile Duo-ului realizat pentru vioară și violă, al aceluiași opus, de către norvegianul Johan Halvorsen.
În partea a doua a recitalului de la Ateneul Român, publicul a ascultat, câteva cuvinte de mulțumire adresate artiștilor, partenerilor, coproducătorilor și publicului prezent, de către domnul Dorin Ioniță, organizatorul Festivalului Vara Magică - 2023.
Apoi, Sânziana Mircea și Davide Mario au cântat o transcripție pentru orgă și pian a Concertului pentru două clavecine, în do major de Johann Sebastian Bach. Impecabilă sincronizarea celor doi muzicieni! În cele trei mișcări ale concertului - 1. Allegro; 2. Largo sau Adagio și 3. Fuga, Presto - dialogul dintre pian și orgă menținea viu interesul pentru evenimentele muzicale în desfășurare. Pe 'tocătura' sunetelor de orgă, pianul puncta acorduri retezate, ca de clavecin.
Proiecțiile realizate de Adestu îmi sugerau mișcarea browniană a unor particule fumigene cromatice, suspensia fiind de natură audio-vizuală, iar agitația termică fiind substituită cu emoția artistică emanată de interpreți. Alteori, figuri angelice, amintind de tablourile lui Botticelli (Nașterea lui Venus, un chip aureolat cu flori de margarete albe) se perindau pe fundal.
Un frumos omagiu a fost adus compozitorului Benedetto Marcello - prin piesa Anonimo Veneziano - Hommage to Benedetto Marcello, scrisă și cântată de pianista Sînziana Mircea.
Imagini din lagunele Veneției, cu gondolele plutind, se zăreau pe fundalul scenei. Iar muzica euforică, festivă, armonioasă, încheiată pe niște sunete acute fine, aducea a coloană sonoră de film.
Consolation nr. 3, în re bemol major de Franz Liszt / Harvey Bartlett Gaul, într-o transcripție pentru orgă de același Davide Mariano a încântat prin mozaicul de timbruri și schimbări contrastante ale registrelor. Totul suna armonios, consonat, iar pedalele din bas confereau echilibru și soliditate. Această piesă, din ciclul S.172, cuprinzând șase piese, este în stilul Nocturnelor lui Frédéric Chopin (Nocturna op. 27 nr. 2). <>Consolation nr. 3, a fost cântat cu mare inspirație și interiorizare.
Zborul cărăbușului sau Dansul bondarului de Nikolai Rimski-Korsakov a arătat o dată în plus măiestria acestui faimos organist, Davide Mariano: virtuozitate și expresivitate deosebită. Piesa, își are originea în muzica finalului actului al III-lea al operei Poveste despre Țarul Saltan, în care țareviciul Gvidon Saltanovici este transformat într-o insectă, astfel încât el zboară departe de palatul tatălui său (care nu știe că el este în viață). Motivul muzical a fost adesea citat (filmul Shine, regia Scott Hicks, despre viața pianistului David Helfgott, care a suferit o cădere mentală sau piesa lui Michael Jackson - Breaking News, sunt doar câteva exemple).
Degetele lui Davide Mariano chiar zburau pe claviaturile orgii, cu o agilitate formidabilă, ireală pentru un instrument masiv cum este orga.
Au urmat variațiunile Inseme, pe teme de Bach și Gounod, de Sînziana Mircea. Se percepeau teme din suitele de violoncel de J.S. Bach ori din Ave Maria - Bach / Gounod. Această muzică, pe alocuri, îmi sugera o atmosferă reconfortantă (stil Richard Clayderman - Ballade pour Adeline). Sînziana Mircea a cucerit publicul cântând minunat, dar și prin cele câteva cuvinte de mulțumire rostite.
Ultima lucrare interpretată a fost Suita Aurora pentru pian și orgă, scrisă de Sînziana Mircea, cuprinzând trei părți: 1. Genesis; 2. Zephyrus; 3. Aurora. Recunoșteam tehnici de compoziție Baroce (passus duriusculus), la orgă, mers contrar în duble octave, între orgă și pian - o muzică plină de acorduri masive, în care vocile dialoghează, fie contradictoriu, fie consensual.
Rulau în acest timp imagini florale cu corole de magnolii deschizându-se și închizându-se rapid. Apoi se vedea o rozetă uriașă, ornamentată care se rotea, aluzie la O, Fortuna din cantata Carmina Burana, din filmul lui Jean-Pierre Ponnelle (1975) unde domnește doar Norocul.
Ropote de aplauze, ovații, buchete uriașe și coșuri de flori au răsplătit artiștii de pe scena Ateneului. Aceștia au acordat împreună, două bis-uri.
Tinerei flautiste Mariia Velia i-a fost înmânată o diplomă : Premiul «Prețuiește viața!»
Festivalul Vara Magică continuă în zilele de miercuri ale lunii iulie și august 2023, la Ateneul Român, cu un imens succes!
agenda.liternet.ro/articol/27697/Marcel-Frandes/Aproape-o-fantezie-Recital-de-pian-Sinziana-Mircea-in-Festivalul-Vara-Magica-2023.html
La 12 iulie 2023, la sala Ateneului Român, a avut loc recitalul pianistei Sînziana Mircea, avându-i ca invitați pe organistul Davide Mariano și tânăra flautistă Mariia Velia. Programul acestui eveniment muzical, intitulat Aproape o fantezie, a fost însoțit de imagini proiectate pe un ecran de către artistul digital Adistu, și a cuprins câteva capodopere ale literaturii muzicale universale: Sonata lunii / Quasi una fantasia, op. 27, nr. 2 de Ludwig van Beethoven, Clair de lune din Suita Bergamască de Claude Debussy, Toccata în re minor, BWV. 565 (transcripție pentru pian și orgă) de Johann Sebastian Bach / Sînziana Mircea, Sinfonia în re major din Cantata Ratswahl de Johann Sebastian Bach (transcripție pentru pian și orgă), Tango în re major din Suita España, op. 165 de Isaac Albéniz / Leopold Godowski / Sînziana Mircea (transcripție pentru pian și flaut), Berceuse în re bemol major, op. 57 de Frédéric Chopin / Sînziana Mircea, Toccata din Simfonia nr. 5 în fa minor, op. 42, nr. 1 de Charles Marie Widor, Aria Schafe können sicher weiden (Oile pot pășuna în siguranță) din Cantata de vânătoare, BWV. 208 de Johann Sebastian Bach, Passacaglia în sol minor, HWV. 432 de Georg Friedrich Händel / Sînziana Mircea, Concert pentru două clavecine în do major, BWV. 1061 de Johann Sebastian Bach (transcripție pentru pian și orgă), Anonimo Veneziano-Hommage to Benedetto Marcello de Sînziana Mircea, Consolation nr. 3 în re bemol major de Franz Liszt / Harvey Bartlett Gaul (transcripție pentru orgă de Davide Mariano), Dansul cărăbușului de Nikolai Rimski-Korsakov / Leonce de Saint-Martin, Variațiuni pe teme de Bach și Gounod, Insieme de Sînziana Mircea și Suita «Aurora» pentru pian și orgă de Sînziana Mircea.
Recitalul Quasi una fantasia a suscitat sentimentul că te aflai într-o lume feerică. Armonia - sonoră și vizuală - te împresura pur și simplu. Scena Ateneului, în semiobscuritate, era compartimentată simetric. În stânga pianul, iar în dreapta modulul de comandă pentru orgă. Publicul a fost îmbiat să parcurgă o călătorie în lumea Barocului, însă condus de artiștii de pe scenă, cu popasuri stilistice romantice ori impresioniste, acolo unde eventuala monotonie, era alungată cu undele unui tango.
Reflectoare fixe cu irizări albastre sau portocalii umpleau cu lumina lor discretă spațiul. Iar proiecțiile cu imagini focalizate pe tuburile de orgă te supuneau la o cvasi-levitație.
Recitalul Sânzianei Mircea s-a deschis cu interpretarea Sonatei Lunii de Ludwig van Beethoven. Deasupra valurilor de triolete, modelate cu o agogică foarte liberă, romantică (unde acorduri desfășurate accelerau pasul, urmate de rallentando), tema suna argintată mirific. Pe fundalul scenei umbre albastre pregăteau apariția palidei Luni. Motivul muzical obsedant anacruzic al Allegretto-ului din partea mediană a Sonatei era cântat plin de grație. Finalul, Presto agitato, a fost interpretat tumultuos, cu acele ferme 'înghimpări' de sunete acute accentuate. Pe tuburile de orgă din spatele scenei, imaginea Lunii se înălța deasupra unor ape (posibil o călătorie nocturnă pe lacul Vierwaldstättersee din Elveția, acolo unde se spune că Titanul de la Bonn a scris minunea aceasta), marcat de un puternic sentiment de iubire pentru Giulietta Guicciardi.
Protagonista serii de la Ateneu, pianista Sânziana Mircea, a cântat apoi Clair de lune (Clar de lună) în re bemol major, L. 75, a treia piesă din Suita Bergamască de Claude Debussy, scrisă în anul 1905, în metru ternar și în mișcarea Andante très expressif.
Piesa Clair de lune (inițial intitulată Promenade sentimentale / Plimbare sentimentală) i-a fost inspirată lui Debussy de versurile poemului lui Paul Verlaine: "Sufletul tău este un peisaj ales / Cât de fermecătoare merg măștile și bergamascile / Cântând la lăută și dansând și cvasi / Triști sub deghizările lor capricioase. / În timp ce cântați în modul minor / Cucerirea dragostei și a vieții oportune / Ei nu par să creadă în fericirea lor / Și cântecul lor se amestecă cu lumina lunii, / În lumina calmă a lunii, trist și frumos, / Cine face păsările să viseze în copaci / Și plânge cu extaz jeturile de apă, / Jeturile de apă înalte și zvelte țâșnesc printre marmure."
Pianista Sânziana Mircea te cucerește instantaneu. Claviatura pianului este pentru ea doar o spumă a mării, pe care degetele sale o ating ca pe o dantelă sonoră vie.
Cât rafinament în transpunerea indicațiilor de expresie din partitură (Tempo rubato, peu a peu crescendo et animé, Calmato, morendo jusqu'à la fin)!
Clair de lune a fost aranjată pentru o mare varietate de combinații instrumentale, inclusiv orchestrații notabile (realizate de André Caplet, Leopold Stokowski și Lucien Cailliet).
Apoi, chiar a urmat o muzică Barocă: Toccata in re minor și Sinfonia în re major din Cantata «Ratswahl» de Johann Sebastian Bach / Sînziana Mircea (transcripție pentru pian și orgă). Tema celebrei toccata era pasată de la orgă la pian, apoi revenea la orgă, într-un amestec timbral ce sporea monumentalitatea. Pianul nu era cu nimic mai prejos; totuși, nu era acolo lupta dintre David și Goliat! Totul se împletea armonios. Mai apoi, în Sinfonie, recunoșteam motive din Preludiul în mi major pentru vioară solo, din Partita nr. 3, în care era prezentă celebra celulă ce conține succesiunea opozantă tonică-sensibilă-tonică. Cantata «Ratswahl este una dintre puținele cantate sacre scrise de J.S. Bach (pe textul Psalmului 75 - Ție îți mulțumim, Doamne / Wir danken dir, Gott, wir danken dir).
Și din nou o divagație muzicală de la stilul Baroc: Tango in re major din Suita España, op. 165 de Isaac Albéniz / Leopold Godowski / Sînziana Mircea (transcripție pentru pian și flaut).
Ascultam sunetul flautului Mariiei Velia, ce unduia melodia de un farmec irezistibil, acompaniată cu mare artă de pianista Sînziana Mircea.
Ce frumos sunau trilurile și mersul în terțe paralele cuplate cu pianul! Pe fundal, rulau imagini ce se apropiau de privitor perspectival. Pe tuburile de orgă apăreau proiectate splendide vitralii multicolore.
Am ascultat pe urmă delicata muzică din Berceuse (Cântec de legăn) în re bemol major, op. 57 de Frédéric Chopin / Sînziana Mircea, transcrisă pentru flaut și pian. Broderiile sonore chopiniene te conduceau către inefabil.
A urmat Toccata din Simfonia nr. 5 in fa, op. 42, nr. 1 de Charles Marie Widor, interpretată impresionant de organistul Davide Mariano. O agilitate fantastică și o siguranță a mânuirii celor trei manuale (claviaturi), schimbări de registru, combinații timbrale diverse, virtuozitate și un echilibru al construcției formale a lucrării interpretate - toate creau acea atmosferă unică pe care doar sunetul acestui instrument ți-l poate proiecta direct în suflet, paradoxal, fără a mai trece prin urechi.
Splendida compoziție se bazează pe un aranjament de arpegii, care în fiecare măsură formează fraze muzicale, modulând mereu. Melodia este completată de acorduri sincopate, cu formule ritmice pregnante. Motivele sunt contextualizate printr-o linie de bas descendentă.
Lucrarea este uneori utilizată ca muzică pentru ceremoniile de nuntă.
Aria Schafe können sicher weiden (Oile pot pășuna în siguranță) din Cantata de vânătoare, BWV. 208 de J.S. Bach a fost interpretată de Sînziana Mircea, Mariia Velia și Davide Mariano. Aranjamentul exclusiv instrumental, omițând versurile poetului Salomon Franck (Oile pot pășuna în siguranță / unde veghează un păstor bun./ Unde conducătorii guvernează bine / liniștea și pacea pot fi experimentate / și tot ceea ce face țările fericite), a reușit să redea atmosfera pastorală. Poate că folosirea unui Blockflöte, în loc de flautul modern, ar fi adus mai aproape auditoriul de muzica originală, cea din epoca lui J.S. Bach.
Cunoscuta Passacaglia în sol, HWV. 432 de Georg Friedrich Händel, în aranjamentul pentru pian și orgă al Sînzianei Mircea, a entuziasmat publicul prin somptuozitate, ritmul punctat și basul său în ostinato.
Organistul Davide Mario și-a demonstrat măiestria, împletind variațiunile pianului cu cele cântate de orgă. Uimitor baletul picioarelor sale, care apăsau cu o dezinvoltură de acrobat tastele uriașului pedalier al pupitrului de comandă al instrumentului.
Imaginile cu arhitectură gotică și cu păsări ce survolau un lac mă duceau cu gândul la sonoritățile Duo-ului realizat pentru vioară și violă, al aceluiași opus, de către norvegianul Johan Halvorsen.
În partea a doua a recitalului de la Ateneul Român, publicul a ascultat, câteva cuvinte de mulțumire adresate artiștilor, partenerilor, coproducătorilor și publicului prezent, de către domnul Dorin Ioniță, organizatorul Festivalului Vara Magică - 2023.
Apoi, Sânziana Mircea și Davide Mario au cântat o transcripție pentru orgă și pian a Concertului pentru două clavecine, în do major de Johann Sebastian Bach. Impecabilă sincronizarea celor doi muzicieni! În cele trei mișcări ale concertului - 1. Allegro; 2. Largo sau Adagio și 3. Fuga, Presto - dialogul dintre pian și orgă menținea viu interesul pentru evenimentele muzicale în desfășurare. Pe 'tocătura' sunetelor de orgă, pianul puncta acorduri retezate, ca de clavecin.
Proiecțiile realizate de Adestu îmi sugerau mișcarea browniană a unor particule fumigene cromatice, suspensia fiind de natură audio-vizuală, iar agitația termică fiind substituită cu emoția artistică emanată de interpreți. Alteori, figuri angelice, amintind de tablourile lui Botticelli (Nașterea lui Venus, un chip aureolat cu flori de margarete albe) se perindau pe fundal.
Un frumos omagiu a fost adus compozitorului Benedetto Marcello - prin piesa Anonimo Veneziano - Hommage to Benedetto Marcello, scrisă și cântată de pianista Sînziana Mircea.
Imagini din lagunele Veneției, cu gondolele plutind, se zăreau pe fundalul scenei. Iar muzica euforică, festivă, armonioasă, încheiată pe niște sunete acute fine, aducea a coloană sonoră de film.
Consolation nr. 3, în re bemol major de Franz Liszt / Harvey Bartlett Gaul, într-o transcripție pentru orgă de același Davide Mariano a încântat prin mozaicul de timbruri și schimbări contrastante ale registrelor. Totul suna armonios, consonat, iar pedalele din bas confereau echilibru și soliditate. Această piesă, din ciclul S.172, cuprinzând șase piese, este în stilul Nocturnelor lui Frédéric Chopin (Nocturna op. 27 nr. 2). <>Consolation nr. 3, a fost cântat cu mare inspirație și interiorizare.
Zborul cărăbușului sau Dansul bondarului de Nikolai Rimski-Korsakov a arătat o dată în plus măiestria acestui faimos organist, Davide Mariano: virtuozitate și expresivitate deosebită. Piesa, își are originea în muzica finalului actului al III-lea al operei Poveste despre Țarul Saltan, în care țareviciul Gvidon Saltanovici este transformat într-o insectă, astfel încât el zboară departe de palatul tatălui său (care nu știe că el este în viață). Motivul muzical a fost adesea citat (filmul Shine, regia Scott Hicks, despre viața pianistului David Helfgott, care a suferit o cădere mentală sau piesa lui Michael Jackson - Breaking News, sunt doar câteva exemple).
Degetele lui Davide Mariano chiar zburau pe claviaturile orgii, cu o agilitate formidabilă, ireală pentru un instrument masiv cum este orga.
Au urmat variațiunile Inseme, pe teme de Bach și Gounod, de Sînziana Mircea. Se percepeau teme din suitele de violoncel de J.S. Bach ori din Ave Maria - Bach / Gounod. Această muzică, pe alocuri, îmi sugera o atmosferă reconfortantă (stil Richard Clayderman - Ballade pour Adeline). Sînziana Mircea a cucerit publicul cântând minunat, dar și prin cele câteva cuvinte de mulțumire rostite.
Ultima lucrare interpretată a fost Suita Aurora pentru pian și orgă, scrisă de Sînziana Mircea, cuprinzând trei părți: 1. Genesis; 2. Zephyrus; 3. Aurora. Recunoșteam tehnici de compoziție Baroce (passus duriusculus), la orgă, mers contrar în duble octave, între orgă și pian - o muzică plină de acorduri masive, în care vocile dialoghează, fie contradictoriu, fie consensual.
Rulau în acest timp imagini florale cu corole de magnolii deschizându-se și închizându-se rapid. Apoi se vedea o rozetă uriașă, ornamentată care se rotea, aluzie la O, Fortuna din cantata Carmina Burana, din filmul lui Jean-Pierre Ponnelle (1975) unde domnește doar Norocul.
Ropote de aplauze, ovații, buchete uriașe și coșuri de flori au răsplătit artiștii de pe scena Ateneului. Aceștia au acordat împreună, două bis-uri.
Tinerei flautiste Mariia Velia i-a fost înmânată o diplomă : Premiul «Prețuiește viața!»
Festivalul Vara Magică continuă în zilele de miercuri ale lunii iulie și august 2023, la Ateneul Român, cu un imens succes!
agenda.liternet.ro/articol/27697/Marcel-Frandes/Aproape-o-fantezie-Recital-de-pian-Sinziana-Mircea-in-Festivalul-Vara-Magica-2023.html
"Celebrated organist performs at CMA to standing ovation" - The Observer
"The organ is not the first instrument that comes to mind for a crowd-pleasing act, but distinguished Italian organist Davide Mariano received a standing ovation after his solo performance at the Cleveland Museum of Art on Sunday, Jan. 14.
Only 30 years old, Mariano has already garnered a series of prestigious musical accolades and performed around the world in venues such as the Notre-Dame Cathedral of Paris, the chapel of the Versailles castle and Vienna’s Musikverein. Indeed, he is recognized as his generation’s most active Italian organist on the international scene, and the fact that Cleveland attracts artists of this caliber demonstrates its high standing in the artistic world.
Performing works by Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Robert Schumann, Charles-Marie Widor and Alexandre Guilmant, Mariano’s concert included music written in both the 18th and 19th centuries, exhibiting the broad range in his repertoire: Mariano performs disparate works from the Middle Ages as well as the contemporary era.
Not allowing his musicality to interfere with his precision, Mariano’s playing was both captivating and graceful, softly drawing in the listener and demonstrating the thought put into each note.
The most gripping part of the concert was a selection from Alexandre Guilmant’s Sonata no. 1 in D Minor, op. 42. After a series of more traditional and delicate works for the organ, the first notes of Guilmant’s Sonata made several audience members jump in their seats due to the powerful and emotionally charged execution, a reaction every musician wants to prompt. Guilmant’s piece provided variety and a jolt of energy to the program.
Given that the organ is not an instrument most people are particularly familiar with outside of its relationship to religious music and “Phantom of the Opera,” the Cleveland Museum of Art’s choice of selection was particularly edifying. As a matter of fact, one enthusiastic audience member, after applauding sincerely and with great animation, approached an usher and exclaimed that she found the performance remarkably educational as she had not previously understood the intricacies of the organ. Indeed, many other audience members noted the vast number of pipes and the extent to which an organist must coordinate the keyboard and pedals.
Davide Mariano’s performance embodied the Cleveland Museum of Art’s mission to present “thoughtful, fascinating and beautiful experiences.” With his delightful and enlightening concert, Mariano brought warmth to the Cleveland community on an otherwise frigid and frosty Sunday afternoon."
observer.case.edu/celebrated-organist-performs-at-cma-to-standing-ovation/
"Suntory Hall’s grand reopening" - Bachtrack
"...The organist wowed the audience by performing two virtuosic French solo works, immersing everyone in the hall in the pipe organ’s indescribably charming sound..."
bachtrack.com/de_DE/
Stiftsmusik Stuttgart - Internationaler Orgelsommer Stuttgart
"Dreimal Wow für den furiosen Orgelabend zum #internationalerorgelsommer. Heute hatten wir Davide Mariano aus Wien zu Gast! Mille grazie per il bel concerto!"
www.instagram.com/p/BmCB4McHtmq/
"Nostalgisches Festkonzert - Großer Ossiacher Abend zum 50-Jahr-Jubiläum" - Kleine Zeitung Kaernte
"...Dabei gefielen der Trompeter Siegfried J. Koch und der Organist Davide Mariano mit hoher Virtuosität. Letzterer musizierte auch ein dem 10jährigen Jubiläum des Festivals gewidmetes Konzert für Orgel und Streichorchester von Karl Krenek..."
www.pressreader.com/austria/kleine-zeitung-kaernten/20190707/281973199213889
"Davide Mariano Molte grazie" - Orgelfestival Roermond
"18 augustus 2015, Davide Mariano, Italiaan en aanstormend talent speelde vanavond een prachtig concert met werk van Bach, de Grigny e.a. Perfect passend op het orgel en zeer sfeervol in de Caroluskapel."
http://orgelkringroermond.nl/nieuwsarchief/davide-mariano-molte-grazie/